Pe undeva prin taina nopţilor de iarnă
Pe-acolo mintea-mi zboară.
Aşternut de alb şi rece suflul meu
Să-nghete şi să moară.
Necontenit sub cerul alb de nea să stau
Pe undeva, oriunde
Căci rece-i timpul şi pe toţi
Curând ne va pătrunde.
Şi-aşa să plec pe străzi pustii şi negre
Fără nici un felinar
Când toate-n inimi par a fi
Focuri şi bucăţi de jar.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu