sâmbătă, 29 august 2009

Nefiinţă

Mi-e dor de clipe fericite
In zboruri lungi cu nici un ţel
Prin cer de zi uitat de nor,
Culcaţi pe-al ierbii crud covor
Mi-e dor de razele iubite,
De crengi pline de flori de-un fel,
Tacutul vant, ce rece-i el!
De umbra multor tei
Şi cât de cald e braţul ei,
Şi iarba ce se miră
De noi culcaţi pe ea
Cand valuri de lumina
Treceau prin palma mea.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu